Calitatea apei?
Calitatea apei potabile, apele uzate si sistemele de epurare constituie mari probleme pe care Romania le are de rezolvat in drumul spre UE. Multa vreme lipsa fondurilor a constituit argumentul cu care s-au aparat autoritatile. In prezent, in Romania exista 224 statii de epurare a apelor reziduale orasenesti. Conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, in anul 2004, aproximativ 71% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in rauri, neepurate sau insuficient epurate.
Din 1.359 de statii de epurare verificate in anul 2004, 555 de statii, reprezentand 40,8%, au functionat corespunzator, iar restul de 804 statii, adica 59,2% nu s-au ridicat la standardele impuse.
Guvernul va contracta de la Banca Europeana de Investitii (BEI) un imprumut in valoare de 41,5 milioane euro pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu apa in mediul urban. Creditul va fi restituit intr-un interval de 25 ani, dupa o perioada de gratie de sase ani. Proiectul vizeaza reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si tratare a apelor uzate in municipiile Baia Mare, Bistrita, Drobeta-Turnu Severin, Pitesti si Ramnicu Valcea. Costul total net al lucrarilor este de 181,1 mil.
Conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, in anul 2004, aproximativ 71% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in rauri, neepurate sau insuficient epurate. Fata de un volum total evacuat de 3.854,162 milioane metri cubi pe an, peste 2.098 milioane metri cubi, 54,5% constituie ape uzate care trebuie epurate.
Din volumul total de ape uzate care necesita tratere, peste 29 %, au fost corespunzator epurate. In rest 614 milioane metri cubi, adica circa 29%, reprezinta ape uzate neepurate si aproape 879 milioane metri cubi, circa 42 %, ape uzate insuficient epurate. Din 1.359 de statii de epurare verificate in anul 2004, 555 de statii, reprezentand 40,8%, au functionat corespunzator, iar restul de 804 statii, adica 59,2% nu s-au ridicat la standardele impuse.
Una dintre cauzele situatiei actuale in domeniul tratarii apelor o constituie lipsa banilor. Implementarea directivelor din domeniul alimentarii cu apa si epurarii apelor uzate implica eforturi financiare considerabile. Costurile asociate implementarii standardelor in materie de calitatea apei au fost estimate la circa 15 miliarde euro si vor fi suportate partial de Uniunea Europeana (circa 500 milioane euro anual), bugetul statului si din imprumuturi de la institutiile financiare internationale.
Investitii in statiile de epurare
Costurile totale estimate pentru realizarea investitiilor in domeniile calitatii apei potabile si epurarii apelor uzate urbane depasesc 14 miliarde de euro, in conditiile respectarii angajamentelor asumate prin procesul de negociere conform Capitolului 22-Mediu, a declarat ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, Sulfina Barbu.
In acest moment, cele mai mari investitii in statiile de epurare a apelor sunt produse de companiile din industria alimentara. Acestea sunt obligate sa faca o preepurare a apelor reziduale in cazul in care deverseaza in canalizarea localitatilor. Un raport din 2004 arata ca din 31 de unitati agroalimentare mari poluatoare, numai 3 aveau statii de epurare ce respectau standardele Uniunii Europene.
Lucrarile de modernizare vor include facilitati noi si reabilitarea, modernizarea extinderea celor existente ceea ce va fi foarte dificil de realizat cu tehnologiile disponibile care vor necesita resurse finaciare mari si o perioada foarte mare de timp pentru realizare. Cea mai mare parte a acestor investitii trebuie finantate de catre autoritatile publice locale care au responsabilitatea colectarii si epurarii apelor uzate si alimentarea cu apa potabila. In acest sens, sunt disponibile fonduri europene (ISPA si SAPARD in prezent si Fonduri de coeziune dupa aderare) care vor acoperi maxim 40 la suta din necesarul de fonduri, restul urmand a fi acoperit de la bugetul de stat, bugetul local, parteneriate public-privat.
Probleme exista si la capitolul de monitorizare a calitatii apelor. Conform rapoartelor de implementare a directivelor europene, in prezent exista 359 de surse punctiforme semnificative de poluare a apelor, o treime din cele 2.347 de corpuri de apa din Romania sunt „puternic modificate”, iar 43% din ele risca sa nu atinga obiectivele de mediu la aderare.
Din zona privata, exista cateva demersuri pe linia protectiei mediului
Consultantul Louis Berger s-a implicat in proiecte de tratare a apelor uzate, cum ar fi: Supervizarea lucrarilor din cadrul Programului de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale II – 10 orase din Romania (1998-2001; valoarea serviciilor pentru Louis Berger: 2.500.000 euro); Reabilitarea si monitorizarea sistemelor de aprovizionare cu apa si canalizare pentru zona Cluj (2000-2001; valoarea serviciilor pentru Louis Berger: 1.100.000 euro); Asistenta tehnica pentru managementul si supervizarea contractelor ISPA in Iasi (2002-2008; valoarea serviciilor pentru Consultant: 3.000.000 euro).
Compania Danone PDPA Romania a investit 1,5 milioane euro intr-o statie de tratare a apelor reziduale. Proiectul a fost realizat in parteneriat cu SAPARD si, conform masuratorilor, randamentul de eliminare a substantelor organice continute in apa depaseste 90%. Lasand la o parte rarele investitii, situatia statiilor de epurare a apei la nivel national ramane insa ingrijoratoare.
Combaterea poluarii apelor de suprafata–
Raurile, lacurile si apele costale europene, ca de altfel si sanatatea europenilor vor fi mai bine protejate impotriva poluarii cu o serie de substante periculoase datorita unei reglementari noi propuse in data de 18 iulie de Comisia Europeana.
Directiva va stabili limite ale concentratiei de pesticide, metale grele si alte substante chimice periculoase care dauneaza vietii animale si vegetale acvatice dar si sanatatii omului. Aceste limite vor trebui respectate pana cel tarziu in 2015.
La lansarea propunerii, Comisarul pentru probleme de mediu Stavros Dimas a declarat :”O picatura de substanta periculoasa poate fi indeajuns pentru a polua mii de litri de apa, asa ca este de o importanta vitala sa controlam corect si eficient substantele chimice care pun in pericol mediul si sanatatea omului. Aceste standarde comune de protectie sunt necesare pentru ca multe bazine ale raurilor si ape costale traverseaza frontiere internationale.”
Ce cauzeaza poluarea chimica
Poluantii patrund in mediul acvatic dintr-o varietate larga de surse care includ agricultura, industria si incinerarea. Poluarea chimica poate distruge ecosistemele acvatice prin reducerea biodiversitatii. Poluantii se pot acumula in lantul trofic si pot dauna animalelor pradatoare care consuma prada contaminata. Oamenii pot fi expusi la poluantii chimice prin hrana contaminata- peste sau fructe de mare, prin apa poluata sau prin activitatea recreationala in zone contaminate.
Directiva privind standardele de calitate a mediului in domeniul politicii apelor este ultima reglementare necesara sprijinirii Directivei 2000/60/EC de stabilire a cadrului comunitar de actiune in domeniul strategiei apelor cunoscuta sub denumirea de Directiva WFD, piatra de temelie a protectiei apelor in UE.
Directiva WFD cere ca toate apele Uniunii Europene sa atinga un stadiu bun de calitate pana in 2015. Stabileste un regim nou pentru prevenirea si controlul poluarii chimice a apelor. Noua propunere va implementa acest obiectiv pentru apele de suprafata; apele subterane au deja o propunere de Directiva specializata- COM(2003) 550- aflata in discutii la Parlament si Consiliu.
Cele 41 de substante sau grupe de substante pentru care propunerea de Directiva stabileste limite de concentrare includ 33 de substante catalogate drept „substante prioritare” de catre WFD. Ele prezinta un risc semnificativ pentru mediul acvatic deoarece sunt utilizate la scara larga si conduc la concentratii mare in apele de suprafata.
Cele 41 de substante includ pesticide, biocide si metale grele ca si alte grupe de substante ca de exemplu cele care reduc raspandirea focului.
Statele membre trebuie sa atinga limitele propuse pentru toate substantele prioritare pana in 2015 si sa stopeze deversarile si emisiile de substante periculoase prioritare pana in 2025. Limitele stabilite se bazeaza pe evaluarile UE de riscuri ale substantelor chimice. Pentru a asigura ca propunerea are baza stiintifica puternica, realizarea proiectului de Directiva a fost amanata pana cand au fost finalizate studiile.
Pentru a deveni lege, propunerea trebuie sa fie aprobata de Consiliu si de Parlamentul European, prin procedura de codecizie. Odata adoptata, Directiva trebuie sa fie inclusa, de catre statele membre in masurile necesare pentru a atinge standardele stabilite prin Planul de Management al Bazinelor Hidrografice, pe care fiecare stat trebuie sa il elaboreze pana in 2009, conform Directivei Cadru WFD.
